Gastroenterita
Descrierea gastroenteritei
Gastroenterita este o inflamatie a intestinului ce provoaca: diaree, crampe abdominale, greata, pierderea apetitului. La adulti, cele mai frecvente cauze de gastroenterita sunt infectiile virale si bacteriene.
Gastroenterita de cauza virala - infectiile virale ale tractului digestiv sunt responsabile de episoade usoare de gastroenterita. Virusurile ce declanseaza boala sunt foarte contagioase si se raspandesc de la o persoana la alta prin contact direct (impartirea mancarii sau a tacamurilor), maini murdare. Apare frecvent in institutii precum scoli, gradinite, campusuri, camine.
In fiecare an, epidemiile de gastroenterita virala afecteaza milioane de persoane in intreaga lume, in special copii.
Cauzele gastroenteritei
De obicei, gastroenterita este provocata de bacterii, virusuri sau paraziti, care se raspandesc rapid, in special prin apa contaminata:
Virusuri care declanseaza gastroenterita: adenovirus, rotavirus, calcivirus, astrovirus, norovirus.
Bacterii care provoaca gastroenterita: escherichia coli, salmonella, campylobacter, shigella. Acestea se gasesc in general in alimente si sunt transmisibile de la o persoana la alta.
Exista si o serie de paraziti care pot provoca gastroenterita, printre care giardia si cryptosporidium. Giardia este un parazit care traieste de obicei in intestinul animalelor si se transmite foarte usor prin contact cu acestea sau prin apa contaminata.
Alte cauze ale gastroenteritei necontagioase cafeina, includ alergiile alimentare, unele medicamente, precum steroizii, antibioticele, aspirina si laxativele.
Intensitatea simptomelor variaza in functie de cauza.
Virusul Norwalk este recunoscut drept agentul cel mai frecvent implicat in focarele epidemice de gastroenterita virala. Acest virus a fost identificat pentru prima data in 1968 intr-o scoala din Norwalk, Statele Unite, in timpul unei epidemii de gastroenterita. Rotavirusul este un alt tip de virus frecvent responsabil pentru cazurile de gastroenterita la copii.
Semnele si simptomele gastroenteritei
In cazul lichidelor adultii cu o stare buna de sanatate, simptomele dureaza intre 1 si 3 zile. In mod exceptional, ele pot persista pana la 7 zile. Intensitatea simptomelor variza in functie de cauza.
Simptomele gastroenteritei contau in : crampe abdominale, greata si varsaturi, inapetenta, febra usoara (38ºC), diaree apoasa, dureri de cap
In urma contaminarii, simptomele survin: dupa 30 minute – daca agentul etiologic este o toxina, intre 1 ora – 12 ore mai tarziu – in cazul unei gastroenterite bacteriene, dupa 12 - 24 ore - in cazul unei gastroenterite virale
Semnele deshidratarii: uscarea pielii si a gurii, mictiuni rare, cu urina inchisa la culoare, scadere in greutate, iritabilitate, crampe musculare, pierderea apetitului, slabiciune, stare de soc si lesin
Consultarea medicului este obligatorie imediat dupa aparitia unuia dintre simptomele urmatoare: scaun cu sange sau mucozitati, semne de deshidratare, dureri abdominale puternice, timp de peste 2 ore, varsaturi ce dureaza mai mult de 8 ore, incapacitatea de a urina mai mult de 12 ore, febra de peste 38,5ºC
Diagnosticul gastroenteritei
Studii de laborator: detectarea rotavirusului se face prindaca se suspecteaza infectie bacteriana sau cu protozoare se face cultura scaunului, examenul micorscopic, hemoleucograma, ELISA pentru giardioza, daca se suspecteaza infectie bacteriana sau cu protozoare se face cultura scaunului, examenul micorscopic, hemoleucograma, ELISA pentru giardioza, pentru detectarea calcivirusului se preleva probe de scaun si varsatura, detectarea rotavirusului se face prin testarea antigenului din scaun sau aglutinare latex, se efectueaza reactia de polimerizare in lant, anticorpii antirotavirus se asteapta a fi eliminati in scaun in prima zi de boala, concentratia virala fecala de norovirus se coreleaza cu durata bolii.
Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: amoebiaza, gastroenterita bacteriana, apendicita, infectii cu Campylobacter, sepsis intra-abdominal, giardiaza, colita cu Clostridium difficile, toxiinfectia alimentara, salmoneloza, infectii cu Escherichia coli, shigeloza.
Tratament Gastroenterita
Majoritatea cazurilor de gastroenterita se vindeca in termen de 3 zile. Obiectivul tratamentul este rehidratarea si prevenirea deshidratarii.
Izolarea bolnavului este uneori recomandata, la fel si repausul la pat.
Rehidratarea pentru o buna hidratare, se consuma 1 – 2 litri de lichide pe zi.
In primul rand, pe durata varsaturilor, bolnavul nu trebuie sa manance sau sa bea pentru a favoriza refacerea sistemului digestiv apoi, se trece la ingestia de apa sau solutii de rehidratare. A se evita consumul unei cantitati prea mari dintr-odata. La inceput, se recomanda luarea unei linguri de solutie la fiecare 10 minute, apoi cantitatea este marita progresiv.
Daca varsaturile persista, se asteapta 30 minute, apoi se incearca din nou ingerarea unei cantitati mici de apa sau solutie de rehidratare.
Se evita alcoolul si bauturile care contin cafeina. Prin efectul lor diuretic, acestea accentueaza pierderile de apa si saruri minerale. De asemenea, se evita consumul de bauturi carbogazoase, deoarece continutul lor ridicat de zahar poate provoca diaree.
Solutiile de rehidratare: se amesteca 360 ml suc de portocale (fara continut de zahar) cu 600 ml apa fiarta si racita, la care se adauga ½ lingurita de sare de masa, se amesteca 1 litru de apa sterila, 6 lingurite de zahar si 1 lingurita de sare (reteta OMS). Solutiile de rehidratare se pastreaza maxim 12 ore la temperatura camerei sau 24 ore la frigider.
Tratamentul medicamentos
Pentru colicile abdominale se poate prescrie acetaminofen. Medicamentele antidiareice nu sunt de obicei recomandate copiilor, deoarece se crede ca pot incetini vindecarea infectiei prin impiedicarea eliminarii virusurilor, bacteriilor si parazitilor in fecale. Antibioticele sunt prescrise doar pentru unele bacterii care raspund la acest tratament.
Sfaturi privind alimentatia
Pe durata manifestarii simptomelor, se recomanda evitarea alimentelor ce agraveaza crampele si diareea: produsele lactate, sucul de citrice, condimentele, grasimile si prajelile, alimentele care contin faina de grau (paste, paine, pizza, etc.), legumele crude si fructele, cu exceptia bananelor care sunt indicate chiar si la copii.
Dupa disparitia greturilor, se reintroduc progresiv alimentele solide, favorizand alimentele usor de digerat. Orezul, cerealele neindulcite, painea si covrigeii sunt de obicei bine tolerate. Apoi, se adauga progresiv fructele si legumele ( dovleceii, cartofii, etc), iaurtul, apoi alimentele bogate in proteine (carnea slaba, oua, peste, branza, etc.)
Metode de prevenire al Gastroenteritelor
Cea mai buna metoda de a preveni gastroenterita consta in incurajarea copilului de a se spala pe maini cu apa si sapun (in special inaintea meselor, dupa folosirea toaletei). De asemenea, adultii trebuie sa se spele pe maini inainte de prepararea alimentelor si dupa schimbarea scutecelor bebelusului. Dezinfectarea tuturor obiectelor care intra in contact cu voma bolnavului de gastroenterita (imbracaminte si obiecte sanitare). Evitarea contactului cu o persoana bolnava de gastroenterita, pastrarea periutelor de dinti separat, evitarea folosirii la comun a ustensilor de bucatarie cu un bolnav de gastroenterita.
Masuri de prevenire a intoxicatiilor alimentare: spalarea fructelor si legumelor proaspete inainte de a fi consumate, repararea termica suficienta a alimentelor (in special carnea si ouale) si pastrarea lor la frigider in doua ore dupa preparare, spalarea ustensilelor de bucatarie dupa utilizare, consumul de produse lactate pasteurizate (microbii sunt distrusi prin incalzire), evitarea utilizarii unei suprafete de gatit care a intrat in contact cu carnea cruda (utilizarea a doua suprafete diferite pentru carne si pentru legume)
Masuri de prevenire a complicatiilor: rehidratarea – pentru inlocuirea lichidelor pierdute prin varsaturi si diaree. |