Ruptura spontana de esofag - Sindromul Boerhaave
Descriere Ruptura spontana de esofag - Sindromul Boerhaave:
Sindromul Boerhaave reprezinta o ruptura spontana de esofag. Afectiunea a fost descrisa in anul 1724. Se dezvolta dupa emeza fortata si prelungita. Sindromul Boerhaave se manifesta printr-o perforatie transmurala localizata la nivelul esofagului. Este diferita de sindromul Mallory-Weiss care implica dezvoltarea de fisuri si ulceratii nontransmurale asemanate cu emeza. Sindromul Boerhaave nu este spontan, insa termenul ajuta la diferentierea sa fata de perforatiile iatrogene care numara peste 85-90% dintre cazurile de ruptura esofagiana. Diagnosticul corect de sindromul Boerhaave este dificil de pus, deoarece de obicei nu sunt implicate simptome clasice, iar prezentarea tardiva la medic este intalnita. Remarcarea acestor simptome este esentiala pentru a asigura tratamentul adecvat. Mediastinita, socul si sepsisul sunt remarcate in stadiile incipiente ale afectiunii.
Simptome Ruptura spontana de esofag - Sindromul Boerhaave:
Simptomele afectiunii implica episoade repetate de varsaturi si greata la persoanele de varsta mijlocie cu modificarea recenta a dietei sau consum in mod excesiv de bauturi alcoolice. Prezentarile clinice atipice intarzie diagnosticul prompt si interventia adecvata, cu cresterea mortalitatii si a morbiditatii.
Ruptura esofagiana poate provoca la aparitia septicemiei, pneumomediastinitei, mediastinitei, epansamentelor pleurale masive, empiemului sau emfizemului subcutanat. Mai rar. putem intalni detresa respiratorie acuta, hidrotoraxul, pneumotoraxul. Sindromul Boerhaave este o afectiune care se dezvolta foarte rar si numara aproximativ 15% din toate cazurile de ruptura esofagiana. Prognosticul are legatura cu remarcarea rapida si interventia adecvata prin chirurgie reconstructiva. Diagnosticarea sindromului Boerhaave in primele 24 de ore din momentul rupturii, prezinta o rata de supravietuire de 75%, aceasta scade la 50%, diagnosticul este intarziat cu 24 de ore si la 10% dupa 48 de ore.
Cauze Ruptura spontana de esofag - Sindromul Boerhaave:
Ruptura esofagiana in sindromul Boerhaave este efectul maririi bruste in presiunea esofagiana intraluminala provocata de varsaturile repetate, ca rezultat a necoordonarii neuromusculare si insuficienta relaxare a muschiului cricofaringian. Afectiunea este cauzata de consumul marit de alimente sau alcool. Ruptura de esofag este localizata la nivelul peretelui posterolateral a treimii inferioare esofagiene, 2-3 cm proximal de jonctiunea gastroesofagiana dea lungul peretelui longitudinal al esofagului. A doua localizare intalnita a rupturii este zona subdiafragmatica sau toracica superioara. Esofagul este cel mai vulnerabil, in comparatie cu restul tractului digestiv din cauza lipsei seroasei care confera stabilitate prin fibrele de elastina si colagen.
Diagnostic Ruptura spontana de esofag - Sindromul Boerhaave:
Diagnosticul corect de sindromul Boerhaave este dificil de pus, deoarece de obicei nu sunt implicate simptome clasice, iar prezentarea tardiva la medic este intalnita. Remarcarea acestor simptome este esentiala pentru a asigura tratamentul adecvat. Mediastinita, socul si sepsisul sunt remarcate in stadiile incipiente ale afectiunii.
Tratament Ruptura spontana de esofag - Sindromul Boerhaave:
Tratamentul implica terapie chirurgicala. Pacientul trebuie sa utilizeze fluide intravenoase, antibiotice cu spectru larg de actiune. Interventia chirurgicala este esentiala in cele mai multe cazuri. Cadrele medicale recomanda interventia chirurgicala in primele 24 de ore de la producerea rupturii. Repararea directa a rupturii si drenajul adecvat a mediastinului si cavitatii pleurale sunt metodele cu ratele de supravietuire cele mai bune. Alternativele la repararea primara a esofagului implica aparitia unei diversiuni esofagiene prin folosirea unui segment de intestin cu temporizarea interventiei chirurgicale. |