Tumorile peniene
Descriere tumorile peniene:
Tumorile peniene sunt afectiuni care apar destul de rar in Europa. Varsta de aparitie este cel mai frecvent cuprinsa intre 40-70 de ani, fiind exceptionala la copii. In timp s-a observat o incidenta scazuta la cei care au fost circumscrisi imediat dupa nastere, dar nu acelasi lucru se poate spune si despre cei la care ritualul a fost savarsit la copilul mare sau de necesitate la adult.
Nu se cunoaste cauza exacta a aparitiei acestei afectiuni, dar sunt o serie de factori posibil incriminati. Cel mai important factor este considerat a fi igiena precara. Alti factori - fimoza stransa (inflamatie a tesuturilor din jurul penisului care impiedica exteriorizarea acestuia) care poate sa ascunde boala si o poate si favoriza, subnutritia (la triburile africane, la care se asociaza si cu igiena defectuoasa). Se considera ca infectiile virale cu papovavirusuri sunt cei care determina cel mai frecvent aparitia acestei afectiuni; la partenerele celor are au tumori peniane, de 7 ori mai frecvent apare cancerul de col uterin. Tot in factori posibili incriminati se incadreaza si maladiile precanceroase precum eritroplazia Queyrat, boala Bowen (ambele acestea sunt considerate tumori in situ la nivelul glandului penian, adica in stadiul cel mai putin avansat; prima se manifesta prin aparitia unor placi catifelate rozii si cea de a doua prin apartia unor placi eritemo-scuamoase), melanomul penian (tumora maligna a pielii de al nivelul penisului, cancer la acest nivel), leucoplakia (o ingrosare a pielii de la nivelul orificiului extern penian), condilomatoza giganta Buschke-Lowenstein (reprezinta o leziune vegetanta data de papovavirusuri).
In cele mai multe cazuri, tumorile peniene sunt reprezentate de epitelioame spinocelulare. La acestea, initiala apare o leziune nodulara care ulcereaza si mai apoi prolifereaza, devenind vegetanta; poate supura. Local, se extinde din aproape in aproape spre corpii cavernosi si uretra. Se insoteste de multe ori de adenopatie inghinala (inflamatia ganglionilor din regiune inghinala). Extensia poate sa ajunga pana la nivelul tegumentelor din regiune hipogastrului sau a scrotului. Pe cale limfatica, se extinde spre ganglionii locoregionali si la distanta, determinand aparitia metastazelor ganglionare. Pe cale hematogena, metastazele ajung pana in plamani, ficat, creier.
Prognosticul este in functie de extensia tumorii la nivel ganglionar. Supravietuirea la 5 ani variaza de la 90 % daca nu sunt afectati ganglionii superficiali, pana la 50 % daca sunt prinsi sau chiar 20 % daca sunt afectati ganglionii inghinali profunzi sau iliaci. Supravietuirea tinde spre 0 daca sunt aparute metastaze.
Diagnostic Tumorile peniene:
- Simptomatologia este diferita. Pacientii se pot prezenta cu leziuni foarte mari care supureaza sau cu o leziune mai mica de tip ulcerativ, care prolifereaza si supureaza. Poate sa apara o formatiune mica si care nu doare, dar care incomodeaza estetic. Toate acestea determina marirea de volum a glandului. Apare disuria (durere la urinat) si imposibilitatea decalotarii penisului din cauza unei fimoze. De multe ori apare autoamputatia de penis.
- Examenul clinic: La palparea bilaterala a regiunii inghinale, se poate observa o marire de volum a ganglionilor, cu aspectul tipic de "closca cu pui". Ganglionii pot fi ficsi sau nu, de o singura parte sau prezenti bilateral. Pentru extensia locala se vizualizeaza corpii cavernosi si corpul spongios, iar pentru cea pelvina se realizeaza examenul digital rectal (tuseu rectal).
- Investigatiile paraclinice necesare sunt urografie intravenoasa, ecografie, tomografie computerizata, rezonanta magnetica nucleara si scintigrama osoasa pentru evidentierea metastazelor si a extensiei ganglionare. Hemoleucograma poate surprinde o leucocitoza (cresterea numarului de leucocite), data de supuratia locala (suprainfectie).
Tratament Tumorile peniene:
Inainte de instituirea tratamentului speific, leziuniea trebuie confirmata histopatologic.
- Tratament chirurgical: In functie de marimea si localizarea tumorii, se poate face de la o simpla circumcizie pana la amputatia totala de penis, in urma careia se va face uretrostomie perineala (se va dirija eliminarea urinii spre un alt loc din regiunea perineala). Daca este foarte extinsa tumora, se practica interventii mari, care sunt mutilante, avand ca rezultat eliminarea intregii tumori in bloc. Se ajunge la emasculatie (castrare).
- Terapia laser: Se face doar in stadiile incipiente ale tumorii, cand nu apare inca extensie locala. Se utilizeaza CO2-laser si YAL-laser (Ytriu-Aluminiu).
- Radioterapia: Se practica in cazurile in care leziunile au dimensiuni mici si sunt superficiale sau daca pacientul refuza interventia chirurgicala. De asemenea se mai utilizeaza si in cazurile depasite chirurgical sau recidive.
- Chimioterapia: Are rezultate satisfacatoare doar in tratamentul local in stadiul de tumora in situ. Tratamentul sistemic este realizat doar in cazurile depasite chirurgical sau ca tratament adjuvant sau neoadjuvant. |